La traduzione in italiano dellÔÇÖintervista al prof. Dan Dungaciu ├Ę disponibile sul sito del Centro studi Geopolitica.info. Traduzione ITA


Care sunt punctele fierbinţi unde ar putea exista dispute legate la Zonelor Economice Exclusive în Marea Neagră?

├Än tratatul de aderare a Crimeii la Federa┼úia Rus─â se afirm─â c─â ÔÇ×demarca┼úia apelor teritoriale ├«n Marea Neagr─â este determinat─â pe baza tratatelor interna┼úionale ├«ncheiate de Federa┼úia Rus─âÔÇŁ. Aceast─â formulare sugereaz─â c─â Rusia nu va accepta decizia Tribunalului de la Haga.

├Än urma procesului dintre Rom├ónia ┼či Ucraina la Curtea Interna┼úional─â de la Haga, guvernul rom├ón a ob┼úinut c├ó┼čtig de cauz─â prin deciza 100 din 3 februarie 2009 ┼či i s-a recunoscut suveranitatea a pu┼úin peste 79% din teritoriu de 12.200 de kilometri p─âtra┼úi afla┼úi ├«n litigiu. Teoretic, cel pu╚Ťin, ru╚Öii ar putea ataca decizia Cur┼úii Interna┼úionale ┬áde la Haga din februarie 2009, prin care a fost delimitat platoul continental ┼či al zonei economice exclusive din Marea Neagr─â ├«ntre Rom├ónia ┼či Ucraina. Federa┼úia Rus─â ar putea sus┼úine c─â hot─âr├órea nu ├«i este opozabil─â. ├Äntr-adev─âr, sus┼úin speciali┼čtii, deciziile in stan┼úei interna┼úionale nu sunt opozabile dec├ót p─âr┼úilor care au agreat s─â supun─â disputa sub jurisdic┼úia Cur┼úii. Deocamdat─â nu s-a ├«nt├ómplat nimic formal, Moscova nu a ridicat aceast─â chestiune ├«n discu╚Ťiile bilaterale, dar anumite efecte colaterale, indirecte, se pot vedea. Este clar c─â apare o anumit─â reticen╚Ť─â a companiilor s─â se mai implice ├«n regiune. P├ón─â la secesiunea Crimeei, de exemplu, Ucraina delimitase perimetre petroliere offshore ├«n largul coastelor peninsulei Crimeea, iar guvernul ucrainean s-a aflat foarte aproape de a semna un acord de ├«mp─âr┼úire a produc┼úiei pentru perimetrul Skifska cu Exxon Mobil ┼či Royal Dutch Shell, av├ónd ca parteneri companiile OMV Petrom (la care statul rom├ón ├«nc─â mai de┼úine o cot─â minoritar─â) ┼či compania de stat ucrainean─â Nadra Ukrainy. Evenimentele din regiune au determinat, se pare, Exxon Mobil s─â declare ├«n martie 2014 c─â va suspenda orice activitate ├«n perimetrul Skifska p├ón─â la solu┼úionarea situa┼úiei din Ucraina. Iar Shell a anun┼úat ├«ncetarea oric─âror discu┼úii pe acest proiect. Dup─â cum explic─â juri╚Ötii, din punct de vedere juridic, aceste companii de energie se afl─â ├«n situa┼úia unor acorduri petroliere ├«ncheiate cu un partener (guvernul ucrainean) care, prin pierderea jurisdic┼úiei asupra zonei economice exclusive din Marea Neagr─â ├«n favoarea Federa┼úiei Ruse, nu mai de┼úine controlul de facto asupra drepturilor acordate companiilor, drepturile sale suverane r─âm├ón├ónd f─âr─â obiect. Repet, chiar dac─â formal nu s-a ridicat deocamdat─â aceast─â problem─â, ea va putea fi ridicat─â dac─â vor cre╚Öte tensiunile politico-diplomatice. Probabil c─â se va merge pe o solu╚Ťie informal─â, respectiv anumite aranjamente, fie ╚Öi punctuale, pentru a evita tensiunile.

De ce România solicită crearea de o flotilă NATO în Marea Neagră?

Motivul este evident. Marea Neagr─â este ast─âzi regiunea din flancul estic cea mai instabil─â din punct de vedere al securit─â╚Ťii, iar UE ╚Öi NATO trebuie s─â recunoasc─â aceast─â realitate. Atunci c├ónd vorbim de Polonia sau statele baltice, vorbim de amenin╚Ť─âri virtuale sau poten╚Ťiale ale Rusiei. ├Än cazul M─ârii Negre, am avut ╚Öi avem amenin╚Ť─âri concrete, anexare de teritorii (Crimeea), r─âzboi hibrid (Donbas), exist─â conflicte ├«nghe╚Ťate cu poten╚Ťial exploziv (Transnistria), au murit oameni etc. ├Än ritmul ├«n care evolueaz─â lucrurile, for┼úa rus─â va deveni ├«n scurt timp imposibil de contracarat iar Rusia va putea redefini zonele de demarca┼úie maritim─â ┼či zonele economice exclusive dup─â cum va dori. Lansarea ini╚Ťiativei pentru constituirea unei Grup─âri navale NATO ├«n Marea Neagr─â, denumit─â generic Flotila Aliat─â in Marea Neagra / Black Sea Flotilla, a ap─ârut ├«n Planul de ac╚Ťiuni strategice ale Ministerului Ap─âr─ârii pe 2016. Despre ce e vorba? Despre un grup de nave ├«n rota╚Ťie, ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót la Marea Neagr─â s─â existe ├«n fiecare moment o prezen╚Ť─â naval─â de descurajare. Nu este vorba aici de ├«nc─âlcarea Acordurilor de la Montreux, ci de o prezen╚Ť─â permanent─â a unui grup de nave aliate aflate ├«n permanent─â rota╚Ťie la Marea Neagr─â. Aceasta este ideea ╚Öi propunerea posibil─â a Rom├óniei chiar la Summitul NATO de la Var╚Öovia. Prezen╚Ťa ╚Öi consemnarea M─ârii Negre ├«n toate documentele strategice al UE (Strategia de politic─â extern─â ╚Öi securitate global─â a doamnei Mogherini) sau documentele finale ale Summitului NATO din Var╚Öovia este un obiectiv strategic.

În opinia Dumneavoastră, în viitor, Turcia va continua să asigure tranzitul de nave militare prin Bosfor?

Turcia r─âm├óne un partener NATO tot mai imprevizibil, dar, totu╚Öi, un partener NATO. Sigur c─â prevederile Acordului de la Montreux din 1936 sunt sacre pentru Ankara ╚Öi Turcia nici m─âcar nu va dori s─â le discute, dar─âmite s─â negocieze ceva. Sper ├«ns─â c─â, ├«n ciuda acestor acorduri, Turcia va r─âm├óne un partener predictibil pentru partenerii din NATO, mai ales ├«n condi╚Ťiile unor tensiuni evidente ├«ntre Moscova ╚Öi Ankara. Problema este ├«ns─â mai ad├ónc─â ╚Öi noi, la Bucure╚Öti, suntem con╚Ötien╚Ťi de ea: singurii actori din regiune cu memorie imperial─â sunt Rusia ╚Öi Turcia. Odat─â ce aceast─â memorie este resuscitat─â, ideea expansionist─â e greu de evitat ╚Öi e ╚Öi mai greu greu de prev─âzut unde va ajunge tensiunea dintre cele dou─â state, mai ales c─â liderii Pu╚Ťin ╚Öi Erdogan au o reputa╚Ťie de impredictibilitate major─â. Tind s─â cred ╚Öi s─â sper c─â Turcia va r─âm├óne un aliat NATO predictibil, de╚Öi nu sunt convins c─â tensiunile din Turcia, evolu╚Ťiile din dosarul sirian sau din rela╚Ťia Ankarei cu Moscova nu vor putea genera surprize din partea Turciei. E un dosar care trebuie urm─ârit.

Care este starea curent─â a for╚Ťelor armate rom├óne?

Pe baza unui Acord ini╚Ťiat de Pre╚Öedinte ╚Öi semnat de toate partidele, bugetul ap─âr─ârii ├«n Rom├ónia va din 2017 de 2% din PIB. Este un Acord politic asumat de toate partidele. Din acest punct de vedere, urmeaz─â s─â vedem rezultatele concrete ╚Öi efectele asupra armatei rom├óne.

Inaugurarea sistemului antirachetă la Deveselu va aduce mai multa securitate ţărilor aliate?

Eu cred c─â da, chiar dac─â nu trebuie exagerat rolul scutului de la Deveselu. ├Äns─â scutul de la Deveselu este important din punct de vedere strategic nu doar pentru ce este, ci ╚Öi pentru ceea ce poate deveni. ╚śi acest aspect nu trebuie ignorat. ├Än ceea ce prive╚Öte scutul antirachet─â de la Deveselu ╚Öi prezen╚Ťa trupelor americane pe teritoriul Rom├óniei aduce mai mut─â securitate din dou─â perspective: obiectiv (prin prezen╚Ťa lor pe teren ╚Öi a afectului de descurajare pe care ├«l produc), dar ╚Öi subiectiv, respectiv la nivelul de percep╚Ťie al popula╚Ťiei. Sigur c─â o asemenea prezen╚Ť─â poate transforma Rom├ónia, la r├óndul ei, ├«ntr-o ╚Ťint─â, fie pentru Rusia fie pentru terori╚Öti. Dar ├«n aceast─â balan╚Ť─â ├«ntre prezen╚Ťa american─â pe teren ╚Öi riscul ca Rom├ónia s─â devin─â ╚Ťint─â, rom├ónii au ales. Nu exist─â ast─âzi niciun partid politic sau vreun politician semnificativ care s─â fac─â campanie sau declara╚Ťii ├«mpotriva prezen╚Ťei Scutului de la Deveselu sau a solda╚Ťilor americani. Este continuarea unui trend constant ├«n Rom├ónia, unde cei care doreau integrarea ├«n ANTO a Rom├óniei erau, confirma sondajelor, la 80%-90%. Niciodat─â, ├«n istoria Rom├óniei dup─â 1989, nu a existat vreun partid care s─â fac─â campanie ├«mpotriva integr─ârii ├«n NATO sau UE. Deocamdat─â, ├«n aceast─â parte a Europei, temerile ╚Öi suspiciunile istorice fa╚Ť─â de Rusia nu au fost ├«nc─â dep─â╚Öite. Sigur c─â nici Rusia nu se str─âduie╚Öte aproape deloc ca s─â se ├«nt├ómple astaÔÇŽ ­čÖé

Alegerea direct─â a Pre┼čedintelui Republicii Moldova va aduce mai multa stabilitate ├«n ┼úara vecin─â?

Nu neap─ârat. Geopolitic vorbind, se poate ca alegerea direct─â a unui pre╚Öedinte prorus (Igor Dodon) la alegerile din octombrie 2016 s─â genereze redeschiderea dosarului transnistrean ╚Öi solu╚Ťionarea acestuia ├«n versiunea rus─â, adic─â o formul─â politico-administrativ─â de federalizarea (chiar dac─â se va numi ÔÇ×autonomie extins─âÔÇŁ) prin care regiunea transnistrean─â s─â controleze toat─â Republica Moldova din punct de vedere al deciziei strategice ╚Öi de securitate. Dac─â se va ├«nt├ómpla asta, dac─â Republica Moldova se va ÔÇ×transnistrizaÔÇŁ, se va produce o ÔÇ×stabilitateÔÇŁ ├«n Republica Moldova, dar va fi o stabilitate de cimitir. C─âci cele mai stabile locuri din lume sunt cimitireleÔÇŽ Dac─â va reu╚Öi s─â c├ó╚Ötige un candidat al actualei Opozi╚Ťii, vor urma doi ani de confruntare ├«ntre pre╚Öedinte ╚Öi actuala majoritate, ceea ce nu va duce la stabilitate. ├Än plus, s─â nu uit─âm c─â Republica Moldova a fost p├ón─â ├«n 2001 o Republic─â preziden╚Ťial─â, ├«n care pre╚Öedintele a fost ales direct de popor, cum a fost cazul primilor doi pre╚Öedin╚Ťi, Mircea Snegur ╚Öi Petru Lucinschi. Comunistul Vladimir Voronin a fost ales pre╚Öedinte de c─âtre Parlament ├«n 2001. Deci, dac─â alegerea pre╚Öedintelui ├«n mod direct aducea stabilitate ├«n Republica Moldova, de ce a fost nevoie s─â se schimbe mecanismul de alegere ├«n 2001? ├Än concluzie, cred c─â problemele Republicii Moldova sunt at├ót de grave, social, economic sau politic, ├«nc├ót simpla schimbare a mecanismului de alegere a pre╚Öedintelui nu poate schimba radical situa╚Ťia.

Care este starea de negocieri ├«ntre Republica Moldova ┼či FMI┬ápentru acordarea unui credit nou?

├Än acest moment Republica Moldova se face c─â negocieaz─â cu FMI, dar nu vrea de fapt niciun Acord p├ón─â la alegerile preziden╚Ťiale din octombrie 2016. Un Acord cu FMI ar obliga Chi╚Öin─âul la m─âsuri dure, mai ales ├«n domeniul bancar, dar nu numai, pe care actualul guvern nu dore╚Öte s─â le implementeze inclusiv pentru c─â ar fi sim╚Ťite la nivelul popula╚Ťiei ╚Öi ar afecta rezultatul alegerilor din octombrie. Ceea ce sper─â Chi╚Öin─âul este s─â ob╚Ťin─â de la Bucure╚Öti prima tran╚Ö─â de ├«mprumut (60 milionae de euro) din ├«mprumutul de 150 de milioane promis de Bucure╚Öti. Chi╚Öin─âul are nevoie de acei bani pentru a trece cu succes de lunile aprilie ╚Öi mai. Problema este ├«nc─â c─â aceea prim─â tran╚Ö─â est condi╚Ťionat─â, printre altele, de stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI c├ót mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui s─â includ─â m─âsurile cerute de FMI ca pre-condi┼úii ┼či un calendar de negocieri menit s─â conduc─â la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul. Chi╚Öin─âul nu are a╚Öa ceva ╚Öi nici nu are de g├ónd s─â ob╚Ťin─â. Aici e problema, de fapt. Riguros vorbind, Bucure╚Ötiul nu are cum s─â ofere acei bani pe care Chi╚Öin─âul ├«i solicit─â din moment ce nu exist─â un aranjament financiar cu FMI fie ╚Öi la nivel de staff.

Consideraţi fezabilă Unirea dintre România și Republica Moldova printr-un referendum?

Unirea dintre Rom├ónia ╚Öi Republica Moldova nu poate fi g├óndit─â ├«n afara tratatelor interna╚Ťionale ╚Öi a Acordurilor de la Helsinki care vorbesc explicit despre dreptul la autodeterminare, respectiv voin╚Ťa unanim─â a p─âr╚Ťilor pentru un asemenea gest. Dac─â cet─â╚Ťenii Republicii Moldova nu doresc s─â se uneasc─â cu Rom├ónia, nimeni nu ├«i poate obliga. Iar dac─â doresc s─â o fac─â, nimeni nu ├«i poate ├«mpiedica. Dac─â va fi sau nu referendum, nu ╚Ötiu. Nu a fost un referendum nici ├«n 1812, nici ├«n 1918, nici ├«n 1940. Nu a fost referendum nici ├«n 1991, c├ónd R. Moldova ╚Öi-a declarat independen╚Ťa, nici cu ocazia reunific─ârii germanilor din 3 octombrie 1991, ╚Öi nimeni nu cred c─â ar putea contesta legitimitatea existen╚Ťei Republici Moldova sau a Germaniei Federale ├«n acest moment.

Ce vrea Rusia în Ucraina?

Ce vrea Rusia ├«n Donbas? Un singur lucru: controlul deciziei de securitate ╚Öi politic─â extern─â a Kievului de c─âtre Donbasul separatist; implicit, de c─âtre Moscova. C─â numim asta ÔÇ×federalizareÔÇŁ, ÔÇ×autonomie extins─âÔÇŁ, ÔÇ×decentralizareÔÇŁ sau c─â nu o numim deloc ÔÇô e simpl─â semantic─â sau tactic─â politic─â. Rusia vrea controlul ├«ntregului prin intermediul p─âr╚Ťii, respectiv incorporarea regiunilor separatiste (mai pu╚Ťin Crimea, care e intangibil─â) ├«n Ucraina cu oferirea de garan╚Ťii acelor regiuni (re)incorporate c─â Ucraina nu se va integra ├«n spa╚Ťiul de securitate euroatlantic. (Mai ales c─â au aflat recent din faimosul articol despre ÔÇ×Doctrina ObamaÔÇŁ din The Atlantic c─â, pentru pre╚Öedintele american, ÔÇ×Ucraina, ╚Ťar─â care nu este membru NATO, va fi vulnerabil─â ├«n fa╚Ťa domina╚Ťiei militare ruse╚ÖtiÔÇŁ). Cum se poate ob╚Ťine asta? Ca de obicei, ÔÇ×legalÔÇŁ din punct de vedere procedural. Adic─â cu documentele ├«n m├ón─â. ├Än cazul nostru, cu faimosul Acord de la Minsk (II), care prevede, la punctele 4, 8, 11, 12, solu╚Ťionarea ÔÇ×politic─âÔÇŁ a conflictului, respectiv conferirea de atribu╚Ťii specifice regiunii separatiste, ╚Öi, la punctele 9-10, solu╚Ťionarea ÔÇ×militar─âÔÇŁ, respectiv preluarea controlului frontierei ruso-ucrainene din regiunea Dondas de c─âtre guvernul legitim de la Kiev. Blocajul ast─âzi ╚Ťine de prioritiz─âri: Moscova sus╚Ťine ca reglement─ârile ÔÇ×politiceÔÇŁ trebuie implementate primele, Kievul, cele ÔÇ×militareÔÇŁ. Din aceast─â dilem─â nu se poate ie╚Öi dec├ót cu sprijin din afar─â. Iar ce vrea Moscova s─â ob╚Ťin─â concret prin retragerea sa din Siria este sprijinul occidental, european (a se citi presiuni la Kiev!) pentru ca solu╚Ťia ÔÇ×politic─âÔÇŁ s─â fie asumat─â ca prioritate ╚Öi de c─âtre autorit─â╚Ťile ucrainene. Dac─â va ob╚Ťine a╚Öa ceva, Moscova ├«╚Öi va ├«ndeplini obiectivul strategic ├«n Ucraina.

Ce vrea Rusia în R. Moldova?

Din perspectiv─â strategic─â, R. Moldova nu e Ucraina. ╚śi nu e vorba aici de dimensiuni sau de mult discutate viziune dup─â care f─âr─â Ucraina Rusia nu mai poate fi un imperiu spre Vest. E vorba despre modul concret prin care frontiera euroatlantic─â (a se citi NATO) poate fi blocat─â la frontierele Ucrainei ╚Öi ale R. Moldova. Dac─â ├«n cazul Ucrainei e suficient un amestec de criz─â economic─â insolubil─â ╚Öi separatism pentru a anula pe termen mediu ╚Öansele de integrare euroatlantic─â ale Kievului, ├«n R. Moldova lucrurile nu stau a╚Öa: o R. Moldova aflat─â ├«n criz─â socioeconomic─â profund─â nu ├«ndep─ârteaz─â neap─ârat frontiera euroatlantic─â, a╚Öa cum se petrece ├«n Ucraina, ci o solicit─â! Pentru c─â exist─â posibilitatea, fie ╚Öi teoretic─â, ca o criz─â de propor╚Ťii ├«n st├ónga Prutului s─â aduc─â dup─â sine dezangajarea popula╚Ťiei fa╚Ť─â de proiectului statal numit R. Moldova ╚Öi bascularea spre proiectul unionist (ceea ce am numit ├«n alt─â parte ÔÇ×unionismul min╚ŤiiÔÇŁ, complementar ÔÇ×unionismului inimiiÔÇŁ). O asemenea posibilitate nu exist─â ├«n Ucraina, unde criza profund─â socioeconomic─â va ╚Ťine o bun─â bucat─â de vreme Ucraina departe de proiectul euroatlantic.

De aici dificult─â╚Ťile de a tran╚Öa chestiunea R. Moldova. O popula╚Ťie neslav─â, latin─â, vorbitoare de limb─â rom├ón─â, care ├«n condi╚Ťii de criz─â prelungit─â ├«╚Öi poate descoperi, majoritar ╚Öi intempestiv, identitatea etnic─â rom├óneasc─â generatoare de proiecte geopolitice. Iar Rusia ╚Ötie asta foarte bine. De aici ╚Öi dilema strategic─â: Cum po╚Ťi s─â ob╚Ťii garan╚Ťii ├«n R. Moldova, mai mult dec├ót ÔÇ×linia NistruluiÔÇŁ (Transnistria), veritabila linie ro╚Öie a diploma╚Ťiei ruse? Printr-un singur mod: ÔÇ×federalizareaÔÇŁ R. Moldova, deci transnistrizarea ei, respectiv aducerea ├«n c├ómpul constitu╚Ťional/electoral al republicii a circa 10% de voturi proruse ÔÇô voturile transnistrene ÔÇô ╚Öi conferirea unui statut special regiunii separatiste prin care acestea (├«mpreun─â cu G─âg─âuzia) va controla de iure ╚Öi de facto politica extern─â ╚Öi de securitate a Chi╚Öin─âului. Aceasta e unica garan╚Ťie a Moscovei c─â, cel pu╚Ťin pe termen mediu, integrarea euroatlantic─â nu va fi posibil─â. Nici pe calea ÔÇ×natural─âÔÇŁ (pentru care Chi╚Öin─âul nu se calific─â ╚Öi Bruxellesul nu o dore╚Öte), nici pe calea scurt─â, german─â, respectiv reunificarea cu Rom├ónia.

Acesta este contextul strategic ├«n care ne afl─âm. Retragerea Rusiei din Siria ╚Öi ├«ntregul context strategic creeaz─â premisele contur─ârii unui spa╚Ťiu tampon ├«ntre spa╚Ťiul euroatlantic ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â sub forma unor organiz─âri teritoriale interne ├«n Ucraina ╚Öi R. Moldova de tipul unor ÔÇ×federa╚ŤiiÔÇŁ (chiar dac─â acest cuv├ónt nu va fi nici rostit nici invocat ca atare).

Care este cea mai probabilă soarta pentru Transnistria? Care cea mai dorita?

Exist─â practic trei posibilit─â╚Ťi teoretice. 1. Men╚Ťinerea status-quo-ului, respectiv un fel de blocaj ╚Öi la nivel bilateral ╚Öi la nivel de 5 plus 2. Se va men╚Ťine baletul diplomatic ╚Öi declara╚Ťiile politice, dar nu se va realiza nimic pe fond. Cred ├«ns─â c─â aceast─â situa╚Ťie a obosit pe toat─â lumea, iar pentru Rusia e greu de acceptat, pentru c─â presupune finan╚Ťarea din partea Rusiei a Transnistriei, iar Rusia ├«n acest moment nu are bani de sus╚Ťinut at├ótea dosare (criza economic─â din Rusia, Donbas, Crimeea, Transnistria). De aceea am impresia c─â ast─âzi marii actori din regiune for╚Ťeaz─â ÔÇ×solu╚ŤionareaÔÇŁ conflictului din R. Moldova (Transnistria), dar ╚Öi pe cel din Ucraina (Donbas). O solu╚Ťionare pentru Transnistria poate merge de la o formula de tip ÔÇ×Puerto-RicoÔÇŁ (adic─â un statutu pentru Transnistria cum are Puerto Rico ├«n raport cu SUA) p├ón─â la o federa╚Ťia prin care Tiraspolul s─â controleze Chi╚Öin─âul ├«n decizii de securitate ╚Öi de politic─â extern─â.

A treia solu╚Ťie ar fi urm─âtoarea. Dac─â Chi╚Öin─âul simte c─â nu poate c├ó╚Ötiga negocierile ├«n aceast─â etap─â, ar trebui s─â blocheze orice contact cu Tiraspolul ╚Öi s─â ├«╚Ťi vad─â ce dezvoltare ╚Öi de parcursul occidental f─âr─â nicio leg─âtur─â cu regiunea separatist─â. Chi╚Öin─âul va trebui s─â lase Transnistria ├«n criz─â ╚Öi s─â a╚Ötepte ca Tiraspolul s─â revin─â la negocieri atunci c├ónd va avea preten╚Ťii mai pu╚Ťine ╚Öi nu va solicita o formul─â federal─â prin care partea (Transnistria) s─â controleze ├«ntregul (adic─â R. Moldova). O formul─â de federalizare este ceea ce ├«╚Öi dore╚Öte ├«n acest moment Federa╚Ťia Rus─â. Pentru Rom├ónia asta ar fi o enorm─â provocare de securitate, pentru c─â o Republic─â Moldova plus Transnistria ar ├«nsemna ├«nc─â circa 10% de vot prorus din Transnistria ├«n R. Moldova, ceea ce ├«nseamn─â o orientare clar─â spre Rusia a ├«ntregii R. Moldova. ├Än timp, dac─â va avea o guvernare prorus─â ╚Öi o majoritate suficient─â, Chi╚Öin─âul ar putea vota integrarea ├«n Uniunea Vamal─â sau ├«n alte formul Eurasiatice conduse de Moscova. Dac─â va fi a╚Öa, Rom├ónia se poate trezi, indirect, vecin─â cu Rusia pe r├óul Prut! ╚śi nu doar Rom├ónia, ci UE ╚Öi NATO. Aceasta este de fapt miza real─â a transnistriz─ârii/federaliz─ârii R. Moldova.

Basarabia poate fi considerat─â teritoriul cultural rom├ónesc? ╚śi Bugeacul?

Dac─â definim cultura ├«n termeni de limb─â, spiritualitate, mo╚Ötenire cultural─â comun─â, da. Pe ambele maluri ale Prutului se vorbe╚Öte limba rom├ón─â, religia este comun─â ÔÇô cre╚Ötinismul ortodox -, iar dac─â merge╚Ťi pe Aleea Clasicilor din centrul Chi╚Öin─âului, ve╚Ťi vedea c─â busturile puse acolo sunt, de fapt, busturile scriitorilor clasici rom├óni, pe care ├«i recunoa╚Ötem cu to╚Ťii ╚Öi pe care ├«i studiem, ╚Öi ├«n Rom├ónia ╚Öi ├«n Republica Moldova, ├«n manuale. Cazul Bugeacului este mai complicat, procesele de dezna╚Ťionalizare au fost mai accentualte acolo, rom├ónii/moldovenii au sc─âzut demografic, iar limba rus─â ÔÇô nu limba ucrainean─â ÔÇô predomin─â. Dar, ├«n termeni de limb─â, ╚Öi ├«n Bugeac se vorbe╚Öte limba rom├ón─â, chiar dac─â unii, din ra╚Ťiuni geopolitice, o numesc ca pe vremea URSS, ÔÇ×limb─â moldoveneasc─âÔÇŁ.

Cum┬áBucure╚Ötiul┬áinten╚Ťioneaz─â┬ás─â abordeze┬ácriza┬ámigran╚Ťilor?

Nu ├«mi este clar cum inten╚Ťioneaz─â s─â abordeze acest─â chestiune Uniunea European─â! Efectele Acordului Turcia ÔÇô UE se v─âd, chiar dac─â Acordul nu e nici pe departe ideal. UE ├«ncearc─â acum dou─â variante: men╚Ťinerea Acordului de la Dublin ╚Öi impunerea de cote obligatorii sau renun╚Ťarea la Dublin ╚Öi centralizarea tuturor cererilor de azil apoi redistribuire. Cred c─â ambele sunt cel pu╚Ťin problematice, statele europene fiind foarte reticente ├«n a accepta cote obligatorii. Bucure╚Ötiul a acceptat ideea de cote voluntare, nu cote obligatorii, au ├«nceput s─â vin─â ├«n Rom├ónia refugia╚Ťi, dar ├«n cantit─â╚Ťi foarte mici, motivul principal nefiind lipsa de dorin╚Ť─â a Bucure╚Ötiului, ci faptul c─â nu vor s─â vin─â ╚Öi s─â r─âm├ón─â ├«n Rom├ónia ÔÇô vor s─â plece spre Vest. Nu cred c─â pe termen scurt Rom├ónia va fi o ╚Ťint─â a migra╚Ťiei, chiar dac─â rutele de migra╚Ťie spre Europa se vor modifica dup─â restric╚Ťiile, respectiv gardurile, pe care unele state europene le construiesc sau le-au construit (Ungaria, Macedonia, Austria etc.) Grija mare a Bucure╚Ötiului ├«n acest moment este cum va afecta efortul financiar al UE de a lupta ├«mpotriva migra╚Ťiei bugetul Uniunii Europene. Rezervele bugetare sunt pe terminate, se pune problema de a se lua bani de la fondurile de coeziune. Asta ar fi o mare problem─â care ar genera tensiuni politice ├«n interiorul UE. ├Än plus, dup─â 2020 este clar pentru toat─â lumea c─â fondurile de coeziune vor sc─âdea dramatic. Pentru un stat ca Rom├ónia, aceast─â chestiune este ├«ngrijor─âtoare, pentru c─â Rom├ónia va fi afectat─â de criza refugia╚Ťilor indirect ÔÇô prin aceste decizii financiare ale UE ÔÇô , chiar ╚Öi f─âr─â s─â se confrunte direct cu valuri de migran╚Ťi. Schimbarea politicilor UE ca urmare a migra╚Ťiei va afecta Rom├ónia ╚Öi asta e un motiv de ├«ngrijorare.

Politicile externe ale pre┼čedintelui Klaus Iohannis sunt mai pro-europene sau mai atlantice?

Prin tradi╚Ťie, Rom├ónia nu a dorit s─â fac─â niciodat─â o distinc╚Ťie clar─â ├«ntre Europa ╚Öi America. Politica Bucure╚Ötiului s-a ghidat de la ├«nceput pe ceea ce pre╚Öedintele american Bush a spus la un moment dat: Europa are dou─â institu╚Ťii fundamentale, UE ╚Öi NATO. Integrarea Rom├óniei ├«n NATO a fost v─âzut─â ca un pas ├«n perspectiva ader─ârii la UE ╚Öi aceast─â perspectiv─â s-a men╚Ťinut chiar ╚Öi dup─â semnarea Parteneriatului Strategic cu SUA, la care Bucure╚Ötiul ╚Ťine foarte mult. Ast─âzi, guvernarea tehnocrat─â de la Bucure╚Öti are ├«n frunte un fost comisar european, iar printre membrii guvernului sunt foarte mul╚Ťi care au venit ├«n guvern direct de la Bruxelles unde ocupau diverse posturi administrative. Asta a ├«nt─ârit specula╚Ťia c─â Rom├ónia basculeaz─â spre ÔÇ×europenismÔÇŁ ├«n defavoarea ÔÇ×atlantismuluiÔÇŁ. Nu sunt sigur c─â lucrurile au ajuns ├«ns─â la acest nivel. Pre╚Öedintele Klaus Johannis vorbe╚Öte explicit ├«n mesajele sale strategice, inclusiv la Conferin╚Ťa de securitate de la Muenchen, despre ÔÇ×parteneriatul strategic cu SUA, apartenen╚Ťa la UE ╚Öi NATOÔÇŁ ca pilonii principali ai politicii externe ╚Öi de securitate a Rom├óniei. Nu cred c─â Bucure╚Ötiul va renun╚Ťa cur├ónd la acest tip de mesaj, chiar dac─â va fi interesant de urm─ârit de aici ├«nainte cum sa va manifesta ├«n sistem aceast─â tensiune strategic─â. Cred ├«ns─â c─â Rusia este prea aproape de Rom├ónia ╚Öi prea amenin╚Ť─âtoare, nu doar fizic, dar mai ales ├«n percep╚Ťia public─â, pentru ca dimensiunea atlantist─â din politica rom├óneasc─â s─â dispar─â vreodat─â. 200 de ani de istorie, de ne├«ncredere ╚Öi de rela╚Ťii fracturate cu Rusia nu se pot ╚Öterge a╚Öa de u╚Öor. Iar sigurul garant al securit─â╚Ťii ├«n regiunea noastr─â r─âm├óne NATO ╚Öi, implicit, SUA.